„De o salamandră am nevoie, draga mea verișoară. Nu voi renunța la asta, spuneți tot ce vreți, nu veți câștiga nimic. Poate sunt nebună după felul vostru de a gândi, dar sunt incapabilă să mă vindec.”

„Chiar dacă eram încă tânără, îmi plăcea să urmez impresiile virtuții și luminile rațiunii: înfometată de tot ceea ce ar putea să-mi formeze inima și mintea, lectura cărților bune și reflecțiile pe care le făceam asupra celor mai interesante subiecte contribuiau în mare măsură la perfecționarea mea: aspiram să devin perfectă. În rest, eram bună și generoasă; și deși de la naștere am manifestat o aversiune aproape invincibilă față de toți bărbații, totuși simțeam un fel de tandrețe în inimă, care denota prea bine contrarul acestei presupuse antipatii. De tânără îmi imaginam că ar trebui să iubesc un bărbat extraordinar.”