Roman finalist la Prix Goncourt

Traducere din limba franceză și note de Mădălin Roşioru

În anul 1942, în Franţa aflată sub ocupaţie, trei surori de origine evreiască sunt plasate într-o familie adoptivă după deportarea părinţilor. Colaborarea regimului de la Vichy cu naziştii face posibile deportarea şi exterminarea a zeci de mii de evrei. Din lagăre în familiile adoptive, de la Beaune-la-Rolande la Paris şi apoi la Drancy, Cloé Korman urmăreşte pas cu pas destinul acestor copile pe care-ar fi trebuit să le cunoască, verişoarele tatălui ei, moarte la Auschwitz la doi ani după părinţii lor. Această poveste a inocenţei distruse de spectrul Holocaustului este în acelaşi timp şi cea a urmelor dureroase lăsate de regimul de la Vichy în Franţa zilelor noastre.

„Aproape surorile ne pune faţă-n faţă cu o nedreptate fundamentală a destinului – care dintre fetiţele evreice din lagăre sunt sortite să ajungă bunici şi care nu vor fi salvate? –, aruncându-ne în inima unui reactor teribil. Cloé Korman îndrăzneşte să scrie despre lucrurile cele mai dure descoperite în ancheta ei, în ciuda dificultăţilor de-a căuta atât de aproape de sine. O face cu graţie, modestie şi curaj.” (Toute La Culture)

„Unul dintre lucrurile care dau forţă acestei cărţi este talentul scriitoarei de-a ne face părtaşi la cercetările, presupunerile, întrebările ei. Ne ia cu ea pe străzile din Paris, Montargis şi Beaune-la-Rolande, prin locuri întortocheate ale căror nume banale ascund evenimente înfricoşătoare.” (Les Inrocks)

„O poveste tulburătoare şi delicată care ne poartă, printre zâmbete şi suferinţă, prin labirintul unui regat al copilăriei eterne.” (Télérama)