Daca am face un rezumat al cartii, acesta ar suna asa:

1. Empatia cu lumea copilului propusa ca modalitate de cunoastere a universului sau. Jocul devine un mod de a simti ce simte copilul. Fiecare capitol este o invitatie in care mama poate intra cu o parte din ea in lumea copilului si sa devina cu atare. A privi jocul ca o lume in sine este important pentru fiecare parinte. Jocul este si starea copilului inaintea separarii.
2. Gandirea ca mod de a intelege ceea ce se intampla in conditiile separarii. Copilul ramane prezent in mintea parintelui dar absenta acestuia il face sa capete o alta dimensiune. Acum apar anxietati si temeri importante. Lasand libertatea copilului, parintele este pus in situatia sa gandeasca atat situatia lui cat si a copilului. Parintele are acum energie, timp, disponibilitate pentru alte investiri decat copilul. Intrebarea care apare in fundal „cu parintele cum ramane?“. Am putea spune ca acest capitol ofera libertatea parintilor de a se ocupa de ei.