Suntem vocile pe care le auzi noaptea în spatele blocului. Care te fac să strângi și mai rău în brațe ursulețul ăla de pluș afurisit. Vocile pentru care oricând ți-ai încălca regulile. Încă o dată și încă o dată. Din nou și din nou. Și, dacă nu ne auzi gurile, probabil că bem în mașina lui Zayden. Sau facem altceva cu ele. A avea flori în păr… poate că este o stare psihică. Însă nimeni nu are flori în păr, în afară de Amy. Eu niciodată nu am avut flori în păr. Și nimeni nu va mai avea, vreodată!