Lapon afurisit! de Kathrine Nedrejord

Prin structura narativă ingenioasă, caracterizarea clară și descrierea dinamică a mediului, autoarea subliniază cât de crudă putea fi viața la internat și cât de strict putea fi implementată politica de norvegianizare. Vocea lui Sammol – redată cu intensitate și empatie – și povestea dramatică, cu un final nu întru totul fericit, fac din Lapon afurisit! o experiență de lectură cu un puternic impact. Romanul este remarcabil nu doar ca retrospectivă istorică, ci și datorită faptului că ne amintește de importanța cunoașterii limbii și culturii proprii.

Norsk barnebokinstitutt

Romanul este promovat drept o carte pentru copii, dar aș spune că e potrivit pentru toate vârstele. Căci un copil, un adolescent sau un adult va rămâne cu idei diferite în urma lecturii. Un lucru e cert: citiți cartea! Orice vârstă ați avea, nu veți regreta!

Bokbloggerprisen

Kathrine Nedrejord (n. 1987) este o scriitoare și dramaturgă norvegiană de origine sami, născută în Kjøllefjord, Finnmark. Din 2011 locuiește la Paris.

A debutat în anul 2010 cu romanul Tranzit (Transitt), iar de-a lungul timpului a scris atât piese de teatru și literatură pentru adulți, cât și cărți pentru copii și adolescenți precum Cine sunt eu când dispari? (Hvem er jeg når du blir borte?, 2016), Dă-mi drumul (Slepp meg, 2018), Ce ascunde Sara (Det Sara skjuler, 2019) și Totul pentru turmă – Eallu mu váimmus (Alt for flokken – Eallu mu váimmus, 2024). Dintre romanele destinate publicului adult, Transformarea (Forvandlinga, 2018) a câștigat Premiul Havmann în 2019, iar continuarea sa, Criminal și pedeapsă (Forbryter og straff, 2022), a fost nominalizată la Premiul pentru Literatură al Consiliului Nordic în 2023.

Piesa Pământ ars (Brent jord) a fost nominalizată la Premiul Ibsen în 2016. Între 2018 și 2020, Nedrejord a lucrat ca dramaturg al Teatrului Național din Oslo, fiind prima femeie și persoană de origine sami care a ocupat această poziție.

Opera scriitoarei se remarcă prin tratarea unor subiecte inconfortabile, deseori ținute sub tăcere, precum problemele identitare, istoriile, traumele individuale și colective pricinuite de „politica de norvegianizare” la care a fost supusă comunitatea indigenă sami de-a lungul timpului.

Traducere din limba norvegiană și note de Cristina Ioana Ardelean, Vlad-Andrei Avram, Mihai Cătălin Bușu, Iulia-Andreea Cartaleanu, Aurelia Irina Cămărășan, Gabriela Cheaptanaru, Diana Ciot-Monda, Iulia Florescu, Antonia Lemeny, Andreea Mihețiu, Tudor Pop, Andreea Sîn, Augusta Șolomon și Georgiana Teșu