Lumea este zguduită de coliziunea dintre energie, schimbările climatice și confruntarea dintre națiuni în vremea unei crize globale. Din acest tumult apare o nouă hartă a energiei și a geopoliticii. „Revoluția șistului“ în petrol și gaze a transformat economia Americii, punând capăt „erei penuriei“, dar făcând loc unei noi epoci turbulente. Aproape peste noapte, Statele Unite au devenit principalul producător de energie al lumii. Cu toate acestea, îngrijorarea despre rolul energiei în schimbările climatice ridică provocări asupra economiei globale și a modului de viață, accelerând o a doua revoluție a energiei în căutarea unui viitor cu amprentă redusă de carbon. Toate acestea au devenit mai grave și mai urgente în contextul pandemiei provocate de coronavirus și a epocii economice întunecate care ne așteaptă.

Politica mondială este schimbată din temelii, un nou război rece dezvoltându-se între Statele Unite și China, iar rivalitatea cu Rusia devine mai periculoasă, aceasta din urmă orientându-se către Beijing. Vladimir Putin și Xi Jinping se concentrează amândoi asupra energiei și a provocării pe care o ridică poziția de lider a Statelor Unite, China proiectându-și puterea și influența în toate direcțiile. Marea Chinei de Sud, revendicată de China și cea mai amenințată rută comercială din lume, ar putea deveni arena în care să se confrunte direct Statele Unite și China. Harta Orientului Mijlociu, care a fost trasată după Primul Război Mondial, este contestată de jihadiști, de Iranul revoluționar, de confruntări etnice și religioase și de populații în continuă deplasare. Dar regiunea a fost zguduită și de două căderi recente ale prețului petrolului și chiar de problema viitorului țițeiului în acest secol.