„Bulacu a debutat cu motive figurative voit banale, prin tatonarea intimității casnice (…), a întâlnit apoi, muzeal, armurăriile, a bifat teme mito-culturale (Ciclopul, Oglinda, Metamorfoza etc), și-a adjudecat câteva prezențe animaliere (oaia jupuită, capul de berbec, taurul coridei provensale, peștele, melcul, fluturele). Treptat, corpul uman va deveni un ordonator central de semnificații. De la imaginea cuplului cu trupuri prizoniere a zăbovit, incantatoriu-rabelaisian, asupra torsului feminin (în cea mai recentă decadă). Dar specificul corpo-realității lui este tranșarea: relicvele-rest se dovedesc, la nivel plastic, mai locvace. (…) Fragmentarea corpului creează supraîncărcarea de sens a părții detașate. O mână tăiată, intruzivă imaginii, devine elementul-titlu mână, cum știau și suprarealiștii. “ – Aurelia Mocanu

„Corpul feminin apare în variate ipostazieri, de la unele primitiviste, amintind de idolii preistorici ai fertilității, până la cele de o tulburătoare, proaspătă senzualitate definită prin curbele pline ale desenului și semnalele cromatice, fie interne, fie, dimpotrivă, delicate. (…) Actul iubirii nu lipsește din iconografia autorului. Aurel Bulacu are o contribuție importantă la detabuizarea reprezentărilor erotice în arta contemporană românească. “ - Adrian Guță

Aurel Bulacu (n.1947, Craiova) a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București – secția grafică, avându-i ca profesori pe Vasile Kazar, Ion State sau Iosif Molnar. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și doctor în Arte Vizuale (cu lucrarea Legitimarea graficii militante între retorism și eficiență). În anul 2004 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofițer.

Ediție bilingvă (română-engleză)

Monografie coordonată de Aurelia Mocanu

Concepție grafică: Claudia Tache

Texte critice: Aurelia Mocanu, Doina Pădulean, Adrian Guță

Versiune engleză: Samuel Onn

Cărți scrise de Aurel Bulacu