Ştiu că s-ar putea să vină ca un şoc şi tu ştii că nu-mi place să folosesc glume răsuflate, dar „relatările despre moartea mea au fost mult exagerate”. Sunt acum la fel de „viu” cum eram în ziua în care ne-am întâlnit, dacă nu poate chiar… şi mai viu.Dacă cei adormiţi ar putea să vorbească, nu v-aţi întrebat ce ne-ar spune acelora dintre noi care am rămas în urma lor? Ce ne-ar spune ca să ne aline mâhnirea pierderii lor, să ne calmeze temerile despre ce se întâmplă când murim şi să ne înflăcăreze pentru a ne trăi vieţile cât mai bine posibil chiar acum?

În pagini pline de înţelepciune, de umor şi, da, de bucurie, scriitorul bestseller New York Times Mike Dooley explorează cele mai presante şi mai profunde întrebări ale noastre privind viaţa de după viaţă – şi această viaţă – din perspectiva proaspătă a celor care au făcut trecerea la faza următoare.

Printre revelaţiile şi intuiţiile pe care ei ni le împărtăşesc:

Noi eram pregătiţi; voi nu sunteţi.
Nu există diavol sau iad.
Ne pare rău pentru orice durere pe care poate am provocat-o.
Animalele voastre de companie sunt la fel de nebune, de strălucitoare şi de iubitoare aici, precum erau acolo.
Nimic din ceea ce vă spunem noi nu vă poate pregăti pentru frumuseţea clipei în care veţi sosi.

Veţi învăţa că persoanele iubite nu sunt pierdute pentru noi; că timpul nostru pe Pământ reprezintă atât o şcoală, cât şi o aventură; că, în ciuda tuturor aparenţelor opuse, viaţa este într-adevăr splendidă şi că avem parte de ea pentru a ne remo-dela norocul, începând de astăzi.