În trecutul îndepărtat, Domenica Cabrelli își trăiește viața la malul mării, în Viareggio, până când căminul ei iubit devine nesigur în preajma celui de-Al Doilea Război Mondial. Așadar, tânăra pornește într-o călătorie care o va purta de pe malurile stâncoase ale Marsiliei până în mijlocul splendidelor și misticelor peisaje scoțiene, pentru ca, într-un final, să ajungă la Glasgow, oraș devenit primejdios în vremea conflagrației, căci italo-scoțienii, sau britalienii, cum li se mai spune, sunt arestați și deportați fără motiv. În tot acest timp, Domenica face cunoștință cu iubirea, pierderea și suferința și se luptă cu chinuitorul dor de casă.

Aproape o sută de ani mai târziu, fiica ei, Matelda, și nepoata acesteia, Anina, își pun aceleași mari întrebări legate de viață și de moștenirea familiei, în vreme ce bunica meditează asupra lucrurilor pentru care merită să lupți. Timpul Mateldei pe această lume s-a scurs însă, iar povestea ei se intersectează și se țese laolaltă cu poveștile femeilor dinaintea sa în moduri neașteptate și tulburătoare, aducând familia în fața unor revelații șocante și, în cele din urmă, dăruindu-i iertarea.

„Trigiani scrie despre frumusețea Italiei, greutățile pe care le aduce cu sine războiul, gustul savuros al rețetelor culinare transmise din generație în generație și despre dragostea de neclintit care-i animă pe membrii aceleiași familii.” LIBRARY JOURNAL

„Există nenumărate motive pentru care ajungi să iubești acest roman – personajele incredibile, istoria bogată a familiei, decorul splendid –, dar primul dintre ele este felul în care povestește Trigiani.” BOOKREPORTER