Umorul involuntar

A apărut volumul UMORUL INVOLUNTAR, a 121-a carte a prolificului autor Grid Modorcea. Prin acest volum, scriitorul încununează efortul de a fi realizat Estetica umorului, idee urmărită de-a lungul anilor, din diferite unghiuri, în cărțile sale. De data aceasta, ne oferă o culegere practică, pe teme naționale și universale, și se întreabă dacă românii și-au pierdut umorul sănătos sau și l-au alterat. Sigur, era de datoria Academiei Române, a unui colectiv de acolo, să realizeze o asemenea lucrare vitală pentru timpul pe care îl trăim, dar poate acest volum singular îi dă aripi să realizeze și ea o continuare, fiindcă Umorul involuntar este infinit, nu se termină niciodată.

Iată în acest sens un citat din prefața cărții:

Trăim epoca umorului involuntar. Adică a umorului brodit fără voie, neintenționat. E adesea naiv, fără să cadă în bășcălie. Bășcălia este moartea umorului, dar umorul involuntar poate fi scuzabil, dacă e în cantitate mică și atât timp cât umorul de calitate triumfă. Dar azi nu prea mai triumfă și dominant este umorul involuntar care se apropie de prostie.

Se produce atâta cantitate de umor cotidian încât nu mai este nevoie de comediografi, fiecare individ este un creator sui-generis de un atare umor gratuit, întâmplător, de-a valma. Din fericire, umorul involuntar este inofensiv, nu face nici un rău, cum face bășcălia, care e arma corupților, a celor fără nici un respect pentru repere morale. În țara în care 93, 5% din populație nu mai cumpără nici măcar o carte pe an (conform Eurostat), nu este greu să se producă un astfel de surogat comic. Semianalfabeții cu internet sunt autorii de bază ai acestui umor inclasificabil, dar îl numim totuși involuntar, ca să-l deosebim de umorul voluntar sau voit, creat de comediografii adevărați.